Chimia fericirii din creierul nostru
Știai ca organismul nostru produce anumite
chimicale care sunt procesate de creier si care ne dau stare de bine, de
fericire, sau din contra stare de rău, de nefericire, in funcție de echilibrul
lor? Știai ca depinde si de tine sa ai o stare emoțională si fizica mai
buna?
Nu-i așa ca aceasta este o veste buna? Vrei sa afli si tu
cum ne ajuta si cum ne încurcă chimicale din creier, adica neurochimicalele? Si
poate vrei sa vezi si ce poti sa faci pentru a genera producerea lor, pentru a
le activa, pentru a te ajuta singur si pentru a-ti schimba starea de spirit?
Ei bine, neurochimicalele reprezintă partea chimica din
creier care ne mobilizează, ne pune in miscare, ne da emoții si senzații,
ne face sa funcționăm optim.
Haide sa vedem acum care sunt cele mai importante
neurochimicale, care ne dau stare de bine, elementele cheie ale fericirii
umane, așa numitele “happy chemicals”.
Dopamina – molecula recompensei, sau
hormonul plăcerii, se eliberează atunci cand ducem la bun sfârșit o acțiune
care ne face plăcere, atunci cand trăim lucruri pozitive, sau suntem recompensați
pentru un comportament. De exemplu atunci cand iți dorești foarte mult un lucru
si in sfârșit îl realizezi, sau atunci cand marchezi un gol, sau atunci cand mănânci
ceva care iți place si care este asociat in memoria ta cu ceva extrem de plăcut.
Dopamina dezvolta motivația, învățarea si plăcerea si iți da determinarea de a
atinge scopuri, teluri.
Deficienta de dopamina: amâni lucrurile, ai stima de sine
scăzută, iți lipsește motivația, ai energie scăzută, esti incapabil sa te
focusezi pe ceva, simți anxietate si lipsa de speranța.
Ce poti face:
- Dormi
suficient, adica 7-9 ore pe zi;
- Implica-te
in acțiuni de voluntariat;
- Fa-ti
liste “to do” si urmează-le;
- Stabilește-ti
scopuri pe termen scurt, mediu si lung;
- Creează
ceva: poezie, muzica, arta, scrie un jurnal;
- Sărbătorește
micile realizări zilnice;
- Aloca
timp pentru exerciții fizice.
Oxitocina – molecula încrederii,
hormonul corelat cu legăturile interumane, este responsabil pentru nivelul
nostru de încredere si se eliberează atunci cand trăim apropierea de cineva. De
exemplu se eliberează atunci cand ne tinem de mana cu cineva, îmbrățișam pe
cineva, avem parte de contact fizic. Atunci cand se eliberează oxitocina creste
si nivelul nostru de echilibru emoțional, ne simțim mai siguri pe noi si suntem
mai deschiși la colaborare si negociere. Oxitocina iți da sentimentul de încredere,
te motivează sa construiești si sa susții relații, are rol important in crearea
legăturilor interumane.
Deficienta de oxitocina : te simți singur, ai nivel
ridicat de stres, iți lipsește motivația, ai energie putina, te plictisești,
esti deconectat de la relații, simți anxietate, ai insomnie.
Ce poti face :
- Oferă
o îmbrățișare cuiva, o atingere fizica;
- Fii
generos cu ceilalți;
- Socializează
cat mai mult;
- Ia-ti
un animal de companie;
- Mergi
la masaj sau acupunctura;
- Fa
zilnic exerciții fizice;
- Practica
meditația sau yoga.
Endorfinele–moleculele analgezice care
ne ajuta sa gestionam durerea fizica si se eliberează cand facem sport, cand
alergam, cand trăim activitate fizica intensa, dusa la extrem. De exemplu
atunci cand te rânești, pe moment se eliberează endorfine ca sa te ajute sa nu simți
durerea imediata si sa poti trece peste momentul dificil. Practic endorfinele eliberează
o scurta euforie care acoperă durerea fizica si sunt raspuns la durere si stres
pentru a evita depresia si anxietatea.
Deficienta de endorfine: simți anxietate, depresie,
junghiuri si dureri, insomnie, sau comportament impulsiv.
Ce poti face :
- Razi/plângi
alături de cei dragi;
- Practica
aerobic si acupunctura;
- Mănâncă
ciocolata neagra, mâncare picanta;
- Dansează
si cânta;
- Fa
exerciții fizice, masaj, meditație;
- Practica
hobby uri.
Serotonina – molecula încrederii in
sine, data de securitatea pe care o avem cand ne simțim importanți din punct de
vedere social, avem un statut social, suntem apreciați, suntem admirați. De
exemplu atunci cand prezinți o lucrare in fata clasei si esti aplaudat sau
apreciat, te simți bine, esti stăpân pe tine si se eliberează serotonina. Ea
are rol important in prevenirea depresiei pentru ca te face sa te simți
important intre oameni si intre prieteni.
Deficienta de serotonina: ai stima de sine scăzută, esti
foarte sensibil, simți anxietate, atac de panica, ai apetit alimentar crescut,
esti lipsit de speranța, ai fobie sociala, insomnie.
Ce poti face :
- Bucura
te de natura, stai cat mai mult in aer liber;
- Fa
exerciții fizice;
- Mergi
la masaj;
- Stai
mult la soare (vitamina D);
- Reamintește-ti
momentele care contează pentru tine;
- Dormi
suficient (8-9 ore pe noapte);
- Mănâncă
sănătos;
- Spune
‘mulțumesc!’.
Concluzii pe scurt, de ținut minte, sau ce ne
ajuta:
Sa căutam lucruri noi care ne motivează,
ne fac plăcere si care ne oferă recompense (dopamina)
- Sa
construim relații bune cu oamenii (oxitocina);
- Sa
facem sport, activitate fizica (endorfinele);
-
Sa
ne înconjuram de oameni care ne apreciază si care ne valorizează (serotonina).
Hormonii fericirii si
echilibrul psihic
Multi dintre noi auzim in diferite situații
de așa numiții hormoni ai fericirii. Cei din jur ne îndeamnă sa facem sport, sa
mâncam bine, sa fim veseli, pentru a stimula acești hormoni. Dar ce sunt de
fapt aceste substanțe? Hormonii din organism sunt de variate feluri. Cei mai
multi sunt secretați de glandele endocrine, cum ar fi tiroida. Exista însă si
hormoni care se secreta la nivelul sistemului nervos, asigurând echilibrul si
starea de bine. Iată care sunt principalii „hormoni ai fericirii” si cum
contribuie aceștia la sănătatea noastră.
DOPAMINA este un neurohormon „al plăcerii”
care se secreta atunci cand avem așteptări pozitive dupa o acțiune. Atunci cand
ne propunem sa facem ceva si ne gândim ca vom reuși, se secreta acest hormon.
Astfel, drumul parcurs pana la atingerea unui scop este mai plăcut decat
momentul atingerii scopului in sine. Care sunt efectele pozitive ale eliberării
acestui hormon? Stimulează atenția, învățarea si creativitatea, creste încrederea
in sine, creste atracția sexuala, stimulează acțiunea, îmbunătățește
coordonarea motorie.
Cum putem obține mai multa dopamina?
Făcând diverse lucruri pentru a obține ceva plăcut. Din păcate, exista si reversul
medaliei: dopamina fiind stimulata si de consumul de droguri, jocurile de
noroc, sporturile extreme sau infidelitate, contribuie semnificativ in
dependenta de substanțe sau de jocurile de noroc.
ENDORFINELE. Spre deosebire de dopamina,
acestea se eliberează in momentul in care facem o acțiune plăcută, in care
savuram ceva, in care trecem de la o stare neplăcuta la una de bine. Secreția
de endocrine este stimulata in special de sport, de mângâierile fizice si de
sex. Ca efecte pozitive, endocrinele scad agresivitatea si ameliorează durerea
fizica si depresia. Din păcate, efectul lor este pe termen scurt si dau
dependenta, astfel incat suntem mereu in căutarea plăcerilor scurte, de moment.
OXITOCINA este hormonul tandreții, al fidelității,
fiind secretat in timpul actului sexual precum si in cursul sarcinii sau al alăptării.
Acest hormon este un anxiolitic natural, inhibând frica si agresivitatea precum
si eliberarea hormonilor de stres (cum este cortizonul). Este hormonul care
determina atașament si devotament fata de familie.
SEROTONINA, numita „hormonul fericirii”, este
in mare parte responsabila de starea noastră de bine sau dimpotrivă. Ea
determina stimularea ramificațiilor neuronale, scade agresivitatea, reglează
apetitul si menține starea de bine si echilibru psihic. Deficientele de
serotonina afectează multe paliere: de la problemele digestive si creșterea
apetitului, la depresie. Tocmai de aceea, multe dintre medicamentele
antidepresive acționează si asupra metabolismului serotoninei. Cum putem
stimula acest hormon? Printr-un stil de viată echilibrat: mic dejun adecvat,
somn suficient si calitativ, raport echilibrat intre munca si odihna, o gândire
rațională si gestionarea corecta a emoțiilor, alimente bogate in precursori ai
serotoninei (alimentele cu multe proteine).
Cu ce ne ajuta sa cunoaștem aceste
informatii?
– este important sa conștientizăm ca
organismul nostru înseamnă multa chimie, stilul nostru de viată si
comportamentele adoptate zi cu zi influențând secretarea acestor hormoni;
– vom înțelege cursul emoțiilor
noastre in anumite circumstanțe;
– vom cauta sa fim sănătoși, învățând
sa trăim echilibrat;
– vom remarca mai ușor
dezechilibrele si astfel vom cauta din timp ajutorul unui psiholog pentru
corectarea modului de a gândi si pentru învățarea de strategii de a face fata
stresului si problemelor vieții.
Cele 4 substanțe din
creier care ne fac fericiți
Fericirea este un sentiment după care tânjim în
permanență de-a lungul vieții. Căutăm fericirea în oameni, în locuri sau în
obiecte și ne agățăm de orice ne face să zâmbim și să vedem viața cu alți
ochii. În timp ce noi tânjim după momentele plăcute ale vieții, creierul nostru
face, în permanență, tot felul de calcule pentru a controla toate gândurile,
sentimentele și emoțiile pe care le simțim. Iar asta pentru că fericirea
depinde de un singur hormon, de dopamină.
Deci de ce depinde fericirea? Ce anume ne face să simțim
fericire, afecțiune, bucurie sau plăcere? Toate sentimentele care ne produc o
stare generală de bine sunt provocate de diferite substanțe din creier.
Dopamina este cea după care tânjim cel mai mult. Dar și oxitocina, serotonina
și endorfinele ne provoacă la fel de multă bucurie și stare de bine. Hai să
descoperim care este rolul acestor substanțe din creier și care activități ne
provoacă mai multă fericire.
Ce se întâmpla în organism în lipsa
fierului?
În creierul nostru se produc milioane de reacții chimice
în fiecare moment. Aceste reacții formează sistemul care controlează felul în
care ne simțim și felul în care percepem lucrurile. Neurotransmițătorii sunt
substanțele care trimit mesaje de la neuron la neuron, fiind și pionii
principali de care depinde starea de spirit.
Pentru a înțelege rețeaua chimică din creierul nostru,
este important să cunoaștem îndeaproape cele 4 „personaje” principale:
dopamina, serotonina, oxitocina și endorfinele. Aceste substanțe chimice sau,
altfel spus, acești „hormoni ai fericirii” au un impact major asupra felului în
care te simți, jucând un rol esențial în sănătatea
psihică, fizică și emoțională.
1. Dopamina
Dopamina este substanța chimică pe care creierul o
eliberează atunci când facem lucruri care ne fac să ne simțim bine sau atunci
când ducem la capăt o anumită sarcină. Ea este cea care ne motivează să fim mai
buni, cea care ne provoacă multă fericire și o stare de bine. Dopamina joacă un
rol esențial în comportamentul nostru de zi cu zi și afectează direct modul în
care ne simțim, modul în care ne mișcăm, ba chiar și ceea ce mâncăm.
Dopamina face parte din sistemul de recompensare el
creierului. În momente în care simțim bucurie, atunci când am terminat o
sarcină dificilă sau în momentul în care cineva ne laudă munca, fericirea pe
care o simțim înseamnă un nivel mare de dopamină la nivelul creierului.
Alimentele sănătoase, gesturile care denotă bunătate sau completarea anumitor
task-uri sunt metode simple prin care nivelul de dopamină din creier crește.
2. Serotonina
Toată lumea cunoaște serotonina sub denumirea de
„hormonul fericirii”. Serotonina se eliberează în momentul în care simți
satisfacție sau când alte peroane te apreciază. Serotonina este cea ne
motivează să ne întrecem limitele, o substanță care creează emoții pozitive
foarte puternice.
Acest neurotransmițător este implicat în activitățile
creierului care au legătură cu comportamentul, starea de spirit și memoria.
Acesta este si motivul pentru care serotonina este folosită ca tratament pentru
remedierea problemelor precum anxietate,
depresie sau tulburare obsesiv compulsivă. Plimbările lungi, exercițiile fizice
sau pur și simplu o plimbare într-o zi însorită sunt cele mai simple metode de
a crește nivelul de serotonină.
3. Oxitocina
Oxitocina este neurotransmițătorul responsabil pentru calitatea
noastră de ființe sociale. Cunoscut și sub numele de „hormonul iubirii”,
oxitocina este eliberată în momentul în care avem contact fizic cu o altă
persoană, fie că vorbim despre o îmbrățișare, un sărut sau relații intime.
Oxitocina este hormonul care se află în spatele sentimentelor de iubire,
prietenie sau încredere profundă.
Clipele petrecute cu animalul tău de companie crește
considerabil nivelul de oxitocină pe care îl ai în organism. Îmbrățișările,
complimentele, ținutul de mână și actele de bunătate sunt alte metode sigure
prin care nivelul de oxitocină din organism va crește semnificativ.
4. Endorfinele
Endorfinele
sunt substanțele din creier asociate cu euforia, plăcerea și ameliorarea
durerii. Acestea sunt, în general, eliberate ca răspuns al organismului pentru
durere. Endorfinele ne ajută să ne întrecem limitele și să ieșim din zona
noastră de confort, de aceea simți acel val de plăcere după ce alergăm foarte
mult timp sau după ce facem lucruri care se scot din zona de confort. Chiar și
râsul pe săturate eliberează endorfine în organism.
Uită-te la o comedie, râzi cu prietenii tăi sau
întrece-ți limitele. Acestea sunt cele mai bune metode pentru a crește nivelul
de endorfine din organismul tău.
Deci, de ce depinde fericirea? De oameni, de lucruri și
de activități care ne eliberează în creier dopamină, serotonină, oxitocină și
endorfine care ne fac să fim fericiți.
Cele 6 droguri ale Fericirii, si cum sa le procuri Gratis!
Esti
fericit pentru ca reușești sau reușești pentru ca esti fericit? Buna întrebarea,
deși aparent stupida ar spune unii. Bunul simt ne-ar face sa spunem ca oamenii
sunt fericiți pentru ca ating obiective importante in relații si munca. Chiar
as vrea sa vad cine n-ar fi fericit dupa ce a fost promovat. Ei bine, potrivit cercetătorilor,
se pare ca opusul este adevărat. Sa fii fericit in mod cronic creste șansele de
succes in viată!
Fericirea este o chestiune de chimie, sau mai degrabă despre
procesele chimice care au loc in corpul nostru. Pana aici, nimic
deosebit sau ciudat. întrebarea este: putem controla aceste procese
aparent întâmplătoare? Astfel, devenind maeștrii chimiști ai
fericirii noastre?
Sa începem
cu elementele de baza. Exista in esența patru neurotransmitatori in
corpul nostru, care provoacă fericirea. Este vorba despre: dopamina , serotonina , oxitocina si endorfine . Ele
sunt beneficul cvartet responsabil pentru fericirea noastră. si chiar cand
ziua nu începe cu piciorul drept, putem încerca sa îndreptam situația prin
„piratarea“ acestor substanțe chimice care produc o varietate de efecte
benefice asupra stării noastre de spirit. Cheia sta întotdeauna in exercițiu.
I. Dopamina este un
neurotransmitator care este eliberat in corpul nostru atunci cand atingem un obiectiv. Evident, ca acest lucru sa se întâmple trebuie sa se succeadă
doua lucruri: stabilirea obiectivelor, si
atingerea lor.
Este dovedit
științific ca procrastinarea (amânarea, întârzierea)
ne face nefericiți, vinovați. Acest
lucru se datorează faptului ca procrastinarea elimina aportul zilnic de
dopamina. Ar trebui sa ne cerem obiective chiar mai mici, sa le scriem pe o
foaie de hartie, astfel incat sa fim conștienți de atingerea acestora, si
pentru a crea fericire instantanee in noi înșine. Este foarte important sa
nu avem doar obiective anuale, lunare sau săptămânale, ci si de zi
cu zi.
Daca sunteți antreprenori
aceasta tehnica trebuie sa o implementezi si echipei
tale. Stabilirea de obiective si recompensarea celor care le ating este esențială
pentru a crea fericire in grupul de lucru.
II. Apoi
vom trece la Serotonina, adica agentul chimic care ne inunda atunci cand
ne simțim semnificativi si importanți. Este adesea domeniul in care acționează
produsele psihofarmaceutice, combătând singurătatea si depresia, care nu sunt
altceva decat simptomele absentei serotoninei. Sa spunem, totuși, ca pentru a
fi fericit, putem alege metode mai evoluate, prin care sa nu fim obligați sa
luam medicamente.
Iată cateva
metode de a elibera serotonina in corpul nostru:
- Recunoștința. De multe ori nu reușim sa evidențiem
lucrurile bune care ni se întâmpla in fiecare zi, iar nivelul serotoninei
este afectat. Deci, sa încercam in fiecare zi sa identificam trei lucruri
pentru care ne simțim recunoscători. Vom vedea curând beneficiile.
- Auto-felicitarea. Un exemplu
vine de la Silvio Berlusconi, care (se pare ca) in timpul banchetelor
proiecta un video cu mulțimi care aplauda. Sigur, poate părea o miscare
egoista la niveluri stratosferice, dar este cu siguranța o auto-felicitare
care trebuie folosita in doze mici. Dar este, de asemenea, o dovada a
faptului ca, creierului nostru ii este greu sa facă distincția intre
evenimente reale si imaginare, si ca putem „pirata“ procesele chimice,
oferindu-ne serotonina si fericire.
- Visează cu ochii deschiși. Imaginați-va
un viitor mai frumos care va face bine.
- Fa dragoste ( si pe asta ti-o poti
imagina).
- Expune-te cel puțin 20 de minute la soare in fiecare
zi. Aceasta practica este foarte cunoscuta populațiilor
scandinave, care știu ca lipsa luminii soarelui te face nefericit. Ca sa
nu mai vorbim de faptul ca, printre alte beneficii cunoscute este aportul
de vitamina D prin lumina.
III. Al treilea prieten al fericirii noastre este Oxitocina. Cine
a avut un copil știe bine, deoarece este administrata femeilor pentru a ajuta
la inducerea travaliului. Acest lucru se datorează faptului ca oxitocina creează
intimitate si încredere, si promovează stabilirea de relații sănătoase. De
fapt, este eliberata deja in mod natural de către mame in timpul nașterii si alăptării,
precum si in timpul orgasmului si îmbrățișării. Dr. Paul Zak, neuroeconomist
american spune ca atingerea interpersonala reduce stresul cardiovascular si îmbunătățește
sistemul imunitar.
Așa ca, va sfătuiesc,
deși ar putea părea ciudat, dar va avea cu siguranța beneficii: îmbrățișați-va, îmbrățișați-va cand va întâlniți, așa cum este cazul in India, unde îmbrățișarea
prietenilor este o practica obișnuită. Va dau chiar o rețetă pe care sa o urmați: 5 îmbrățișări pe zi... si stresul va lasă spațiu pentru încredere.
IV. Apoi,
sunt Endorfinele, drogurile sportivilor. Ele sunt similare cu morfina si acționează ca un
analgezic si sedativ. in practica scad percepția noastră de durere si sa ne fac
mai puțin suparăți. Am putea spune ca ne fac mai puțin vulnerabili la
„valurile“ vieții.
A face
sport ajuta la creșterea endorfinelor, așa cum ne
ajuta sexul si rasul . in acest sens, exista yoga rasului, care este
o practica încântătoare pe care te sfătuim sa o descoperi. si unele parfumuri
au fost legate de o creștere a endorfinelor, de exemplu cele de lavanda si vanilie,
precum si consumul de cacao. De aceea un frumos baton de ciocolata neagra ar trebui sa
fie întotdeauna la îndemâna pe birou.
Vom mai adaugă
mai apoi la lista alte doua molecule care sunt eliberate cu acțiuni opuse, si
sunt, prin urmare, potrivite pentru oamenii complet diferiți intre ei.
Pe de o
parte avem Epinefrina, mai bine cunoscuta sub numele de Adrenalina. Ea se
produce prin practicarea de sporturi extreme si de fiecare data cand facem ceva
care este dincolo de zona noastră de confort. Acțiunile neobișnuite in practica
ne injectează adrenalina in organism, producând o frumoasa descărcare
energizanta. Ce înseamnă? Ca atunci cand esti obosit, este foarte important sa
alungi oboseala, prin a face ceva ciudat si neașteptat.
Ultimul
prieten al fericirii noastre este Acidul
y-aminobutiric, numit GABA, si care este
intr-un fel antiteza adrenalinei. Acesta este produs atunci cand ajungem într-o
stare meditativa, si produce o fericire mult mai puțin adrenalina si
energizanta, legata mai mult de calm si seninătate.
Din cele
expuse mai sus, este clar ca Fericirea schimba funcționarea creierului nostru. De exemplu, te interesează
mai mult sa interacționezi, sa vorbești cu alții (cine a avut vreodată succes
si a tăcut?), poti rezolva problemele cu mai multa creativitate, tinzi sa-i ajuți
pe alții şi sa fii mai inclinat sa nu lupți cu ceilalți şi sa rezolvi
conflictele apărute.
înțelegând
dubla relație dintre Fericire si Succes, nu ne mai ramane altceva de făcut
decat sa ne “drogam” cu fericire si cu bine, sa modificam funcționarea
creierului nostru si sa îl exploatam in avantajul nostru.
Mult succes
in a găsi calea fericirii tale!
Fericirea
nu este doar un concept psihologic abstract ci si o urzeala chimica. Matematica
stărilor noastre sufletești a ajuns in punctul in care putem ști care sunt
neurochimicalele care sunt răspunzătoare de abisurile si extazurile intre care
oscilam.
Conceptul new-agish de
alchimist al propriei vieți are astazi, prin necunoștința, o formula clara ce
ne permite sa devenim cu totii oameni de știința ai propriei existente.
Din sinapsele creierului nostru
putem extrage frumuseți si sensuri noi daca ne asumam povara libertății de a nu
mai aștepta ca fericirea sa ni se întâmple, ci sa-i cream premisele pentru ca
ea sa înflorească.
Căutarea plăcerii si evitarea
durerii este motorul acțiunilor noastre. Acest instinct evolutiv face ca ceea ce
este necesar pentru supraviețuire sa ne aducă plăcere. Atunci cand “ne
facem treaba” evolutiv, creierul nostru produce o serie de substanțe care sunt răsplata
pentru transformarea provocărilor in scopuri atinse si menținute.
Toti avem aceasta zestre biologica,
la multi zace neexplorata – tocmai pentru ca avem aceasta ignoranta cu privire
la mecanica stărilor emoționale, ignoranta dublata de conspirația consumarismului
care promite fericirea prin acumularea de bunuri.
Era digitala in care trăim este de
asemeni unul dintre vinovații pentru scindarea interacțiunii dintre oameni si
dintre om si mediul fizic. Echilibrul neurochimic meșterit de milioanele
de ani de evoluție de pana acum este sabotat de provocările si tentațiile lumii
moderne in care trăim de doar cateva decenii.
Rezultatul este cuantificat in
statistica din ce in ce mai îngrijorătoare a stărilor de anxietate si depresie,
pe care tot o industrie (fărma) vrea sa ni le rezolve. Capitalismul are mereu soluții
pentru problemele provocate de el însuși. Este un paradox real: deși avem din
ce in ce mai multe oferte către nirvana, simptomele insatisfacției sunt din ce
in ce mai acute.
Cum ne putem repara singuri? Învățând
sa punem in ordine in chimia organismului experimentând cu activități.
Voi prezenta o lista pe care am extras-o din zeci de studii făcute pe aceasta
tema de cercetători. Mai mult de atat nu este. Dar suficient este.
1. Endocanabinoidele – sau
moleculele extazului. Creierul
nostru este capabil sa producă canabis el însuși. Cea mai cunoscuta dintre
endocanabinoide se numește Anandamida, in sanskrita Ananda însemnând extaz. O
stare la care se poate ajunge fie prin tehnici de meditație, fie prin marijuana
pentru cei care spera la scurtături către absolut, fie prin efort fizic intens.
Multe studii vorbesc despre “the
runner’s high” – starea de euforie simțită dupa un jogging viguros pe
distante mari. Este vorba practic de a trece de o limita cu care suntem obișnuiți
si care ne-a învățat ca doar atat putem. A-ti suprasolicita corpul
prin efort fizic intens sau dimpotrivă, a-l duce in zone de relaxare profunda,
determina o noua chimie a organismului. Practic corpului ii place sa fie
folosit si provocat către extreme, chiar daca provocarea este sa si “renunți”
la el, cum se întâmpla in practica relaxării profunde.
2. Dopamina – molecula recompensei. Dopamina se secreta in
momentul in care o acțiune care ne aduce plăcere este dusa la bun sfârșit .
Daca vrei sa te “îmbeți” cu dopamina, setează-ti un scop si atinge-l.
Dopamina se secreta chiar de la începutul călătoriei, pentru ca anticipația
plăcerii resimțite cand ne atingem ținta face si ea parte din procesul
fericirii.
Încrederea in sine, o alta bijuterie
cognitiva la mare pret printre căutătorii de satisfacție, este de fapt o
supradoza de dopamina care ne inunda corpul in momentul in care am făcut ceva
pentru progresul nostru. Acea lista de “to do” pe care fiecare o
are in arhiva Supraegoului, cel care știe ce ar trebui sa facem dar nu facem,
trebuie împlinita si atunci dopamina care se secreta te face sa te simți pe
calea ta.
Persoanele care sunt extroverte,
neinhibate, au un nivel de dopamina mai mare decat personalitățile introvertit.
Tocmai pentru ca fiind extrovertit vor interacționa mai mult cu ceilalți, vor
fi mai deschiși către experiențe iar aceste acțiuni dinamice le alimentează in
schimb încrederea in sine. Pentru ca vor obține confirmări pentru calitățile
lor si ca atare încrederea in sine se construiește.
Personalitățile introvertit trăiesc
mai mult abstract decat concret, având tendința de a se izola într-o lume
interioara populata de dubii si frici in exces. Soluția este asumarea unor activități
si interacțiuni, punerea lor in practica aducând apoi diverse confirmări
sociale, sărbătorite de către creier cu un cocktail de dopamina ca si
recompensa.
3. Oxitocina – molecula încrederii,
hormonul dragostei si atașamentului. Atașamentul romantic este tradus chimic in organism
prin nivel crescut de oxitocina. Daca doi oameni implicați romantic stau
separat prea mult timp, scade nivelul de oxitocina si apare sentimentul de dor.
Chiar si suferința produsa de o despărțire
are o formula chimica a ei, sevrajul separării fiind trăit literalmente fizic
prin secreția redusa de oxitocina.
Cum facem rost de aceasta molecula
romantica ? Prin apropiere fizica, îmbrățișări tandre cand e vorba de un cuplu
sau afectuoase intre prieteni, prin intimitate si vulnerabilitate si prin a
face dragoste.
Socializarea de asemeni ne
aduce mai aproape – si unii de alții, si mai aproape de designul evolutiv al
omului. Pentru ca milioane de ani noi am trăit in grupuri, triburi si comunități
in care legăturile dintre oameni erau foarte strânse. Lumea cibernetica
moderna, deși ne oferă posibilitatea conectării, ne si însingurează in
abstract, potențial si imaginație.
Faci rost de oxitocina daca te
conectezi mai mult in realitate decat in virtual si in imaginație. Ieși
mai mult din casa, schimba medii diferite, fa-ti parteneri pentru activități
sportive de grup, cultiva hobby-uri artistice in grupuri de oameni cu aceleași afinități.
Chiar si animalele de companie aduc mai mult decat companie – aduc afecțiune si
atașament si astfel …o doza de oxitocina.
4. Endorfinele – moleculele
analgezice. Morfina
autoprodusa, endorfinele suprima durerea. Sunt secretate de glanda
pituitara si de hipotalamus in timpul activității fizice intense, a interacțiunii
sexuale si a orgasmului.
Practic, orice efort fizic dus la
extrem determina secreția de endorfine. Durerea face parte din schema –
durerea sau frustrarea de moment trebuise tolerate pentru ca plăcerea
ulterioara de proporții șterge orice amintire a durerii. Finalul unei experiențe
poate schimba cu totul amintirea acelei experiențe.
Gregory Bern in cartea sa “Satisfacția”
concluziona ca satisfacția vine din confruntarea bine dozata cu stresul, suferința
si schimbarea. Endorfinele se secreta atunci cand ne antrenam in activități
care au o alternanta de efort si recompensa la capătul cărora obținem plăcerea
vizata.
Aerobicul si acupunctura determina
de asemeni secreția de endorfine. Ciocolata si anumite genuri de muzica
ne pot duce de asemeni într-o transa endorfinica temporara. Se recomanda însă
activitatile care produc si amintiri, pentru ca exista plăcere in anticipație,
in experiența si apoi in rememorarea ei. Suntem suma amintirilor
noastre iar cele care raman la loc de cinste in memoria noastră sunt cele
care aduc plăcere cu sens.
5. GABA – molecula anti-anxietate. E o molecula inhibitorie care
reduce activitatea neuronilor si determina o stare de pace si armonie.
Xanax sau Valium sunt 2 dintre
medicamentele propuse ca soluții anti-anxietate de industria farma. Ele
vin la pachet cu multe efecte secundare care sunt in sine o contraindicație
pentru consumul pe termen lung.
Soluția naturala este yoga si meditația.
Sunt nenumărate studii care confirma astazi efectele extraordinare pe
care aceste tehnici orientale le au asupra creierului nostru.
Explicația este foarte simpla: in
timpul meditației creierul se odihnește activ, conștient. Toata viată psihica
din starea de veghe este o continua activitate neuronala conștienta si,
simultan, in mare parte inconștienta. Tot timpul in creierul nostru rulează
diverse softuri cognitive automatizate si reprimate in subconștient, consumând
astfel o mare parte din energia noastră cognitiva.
Yoga si meditația ne readuc foarte
mult in prezent, ne fac sa conștientizăm si corpul si mintea si însuși acest
proces de conștientizare aduce calm si liniștire. La nivele avansate de
practica intra in funcțiune mecanismul de bio-feedback – prin posturi fizice si
tehnici precise de concentrare si meditație putem schimba chimia creierului.
Pentru ca din fericire creierul are
neuroplasticitate – nu doar creierul ne determina comportamentul ci putem acționa
invers asupra lui schimbând posturile fizice, modul de a gândi si acțiunile pe
care le facem.
6. Serotonina – molecula răspunzătoare
de multe din stările noastre de bine. Multe dintre antidepresivele cunoscute (Prozac,
Zoloft, Celesta) acționează asupra mecanismului de secreție si absorbție al
serotoninei.
Întrucât depresia este o afecțiune încă
neînțeleasă pe deplin, la diverși oameni vor avea succes diverse antidepresive,
unele acționând asupra serotoninei, altele asupra celorlalte substanțe
descrise. Tratamentul farmacologic trebuie luat întotdeauna sub supervizarea
unui psihiatru si dublat de psihoterapie, pentru ca ulterior
medicamentelor, stilul de viată in sine sa devina un antidepresiv.
Bărbații stau mai bine la capitolul
serotonina, femeile fiind cele mai afectate de depresie si de anxietate –
1 din 4 femei versus 1 din 10 bărbați vor fi afectate la un moment dat de
diverse tulburări afective.
Cei care au sensibilitate scăzută la
respingere – cu alte cuvinte exploratorii care trec de prejudecățile sociale si
isi asuma experiențe si provocări, vor avea un nivel ridicat de serotonina.
A-ti depăși zona de confort, a-ti
provoca tabuu-rile si limitele prin atingerea unor scopuri care vizează
schimbarea, determina secreția de serotonina care in schimb aduce sentimente de
încredere in sine, conectivitate, sens si apartenenta sociala.
7. Adrenalina, molecula energiei. Denumirea tehnica este epinefrina
si se secreta atunci cand suntem puși in situația “lupta sau
fugi”. Efectele fizice ale adrenalinei sunt cunoscute de mai toata lumea:
inima bate foarte tare, energia fizica este crescuta iar starea resimțita este
de agitație intensa care trebuie consumata fie prin lupta fie prin fuga.
O viată echilibrata psihic presupune
si momente adrenalinice care sunt antidotul plictiselii, rutinei si stagnării.
A face lucruri noi, a te pune in contexte necunoscute care te fac sa ieși din
zona de confort, a redefini limitele a ceea ce poti, a provoca ceea ce pare
periculos, determina secreția de adrenalina.
Si te face sa te simți viu si
participant activ pe scena vieții. Asta presupune risc, dar a nu-ti asuma
nici un risc e cel mai mare risc. Riscul poate aduce si pierdere, dar atunci
cand simți ca viată ta stagnează, schimbarea bate la ușa. Probabil pierzi mai
mult încercând sa nu pierzi nimic.
Alegerea este intre plictis si
provocare, intre confort si necunoscut, intre prejudecata si schimbare.
Toate aceste chimicale cognitive
descrise le obținem cand suntem activi in toate domeniile vieții: relații de
dragoste si de prietenie, interacțiune sociala cu oameni asemănători, activități
fizice care ne fac corpul sa vibreze, explorări ale limitelor autoimpuse sau
trasate de societate, ieșirea din obișnuința si acceptarea riscului.
Asigura-te ca nu esti corijent la
nici unul dintre aceste capitole si atunci cartea vieții tale o vei scrie cu
entuziasmul si nebunia frumoasa a descoperirii.
Tu ce ai făcut pentru fericirea ta azi? Pe
tine ce te face fericit?
Hormonii fericirii pot fi stimulați prin activități
simple trebuie doar sa ne oferim timp și sa avem grija de noi și de sănătatea
noastră și echilibru psihic.
· Serotonina
creste când ne simțim importanți, are impact asupra sănătății emoționale și
asupra încrederii și stimei de sine.
Ocitocina este hormonul iubirii, atașamentul, legăturii
sociale și fidelității fiind asociata cu comportamentul pozitiv și reduce
frica.
Dopamina are efect asupra somnului considerat hormonul
bucuriei și acțiunii. Dopamina stimulează creativitatea, motivația,
concentrarea. Deficitul de dopamina este asociat cu depresia sau Parkinson.
Endorfinele se eliberează când facem exerciții fizice
și mâncăm ciocolata neagra. Acest hormon al fericirii are afectul morfinei
având proprietăți analgezice.
